• Skip to main content
  • Skip to primary sidebar
  • Skip to footer

Myrealeurope

What's beyond?

My Services
My Thoughts

Viscri – satul ce refuză să dispară

January 1, 2016 By gabriel Leave a Comment

Cândva locurile erau primitoare pentru coloniștii saxoni ce veneau din urma secuilor să împlinească poruncile regilor. Azi un Prinț încearcă să le salveze urmele printr-o fundație ce face trimitere la un poet român. Casele părăsite sunt ocupate treptat de o nouă etnie ce are tendința de a deveni dominantă pe o suprafață mare a Europei. Vechii robi ai feudalilor din zonă sunt mai numeroși, organizați și eficienți în supraviețuire fiind învățați să reziste cu puțin. Un mic sat ce refuză să dispară în istorie, reușește să se întrețină din lucrul manual, cultură, turism rural, arhitectură și ritualuri.

Viscri 1.1Viscri 2

Drumul dinspre comuna Bunești este o rușine a infrastructurii specifică oricărei localități unde Primăria are doar rol de perceptor local. Vechiul Comitat în care se organiza “Ziua Împăcării” (pentru stabilirea sancțiunilor sau menținerea familiei) a rămas o amintire printre cei câțiva bătrâni cu rol exotic în fața grupurilor de turiști ce își caută rădăcinile sau credința. “Vecinătățile” au dispărut înghițite de egoism și obiceiuri noi în care fiecare luptă doar la propria bunăstare. Diverse inițiative sociale sunt pe cale să conserve unele zone, monumente sau locuințe.

La Viscri liniștea amplifică strigătele de joacă ale grupului de copii, iar drumul principal are doua ramificații ce oferă acces pe laturile Bisericii Evanghelice Fortificate. Locurile însorite alternează cu umbra iernii ce încă permite un zâmbet spre soare. Sunt în curtea generoasă tocmai la momentul sosirii unui grup de vârste diferite. Invitația de a participa la un moment religios, combinat cu o reprezentarea artistică a Nașterii, mă introduce în interiorul zidului de apărare apoi în micul locaș de cult. Simplitatea formei ajută la acuratețea sunetului emis de orga refăcută ce acompaniază imnurile din cărțile roșii disponibile în zona centrală pentru femei și pe laterale, bărbaților.

https://www.myrealeurope.press/wp-content/uploads/2016/01/Viscri-1.mp3

Frigul face lumina lumânărilor să pară de gheață și la final se resimte în durerea de genunchi. Toată lumea rezistă cu o răbdare exersată de-a lungul secolelor în care strămoșii lor au trăit într-o zonă cuprinsă acum de paragina nepăsării. Evenimentul se termină cu prăjituri și ceai oferite de gazde în una din casele refăcute și la interior. Mai sunt necesare investiții, donații sau alocări bugetare, dar avem posibilitatea să admirăm câteva elemente ce marchează stingerea unei culturi. Formele, inscripțiile, compoziția naivă ne trimit la explorarea dorințelor de frumos și gospodărie al unor oameni ce își confruntau soarta păstrându-și identitatea. Micul muzeu adăpostește exponate specifice alături de uneltele ce au menținut faima hărniciei rămasă amintire.

https://www.myrealeurope.press/wp-content/uploads/2016/01/Viscri-2.mp3

Generațiile s-au dus lăsând povești, legende și o mână de pietre funerare cu același simbol: copacul vieții într-o reprezentare locală de salcie plângătoare. Drumul din piatră bătută amintește de trecerea romanilor, treptele diverse încă mai țin terenul, împrejmuirile ne arată că determinarea vine și de jos de la cel hotărât să-și îmbunătățească modul de conviețuire. Asistența socială a luat locul grădinilor de altădată și pomana pe cel al producției familiale necesare subzistenței.

Micul sat lasă o impresie de spațiu și solid. Sursele de apă rămân accesibile oricui. Câțiva copii aleargă întrebându-se “De ce?”, ” De ce nu?” răspunde cel din față într-un zgomot de pași ce se afundă în solul umed. La mică distanță o nouă viață curioasă își întreabă mama dacă toate casele sunt din Viscri. Copilăria reușește să-și găsească adăpost în continuare printre zidurile noi și vechi.

Mă întorc pe un alt drum prin Dacia fostă Ștena până la 1931. Preocuparea de a șterge trecutul din amintiri sau din teren rămâne.

https://www.myrealeurope.press/wp-content/uploads/2016/01/Viscri-3.mp3

Viscri 7.7Viscri 12.1

  • share 
  • share 
  • share 
  • share 
  • share 

Filed Under: Events Tagged With: Cultura, Educatie, Viscri

Reader Interactions

Leave a Reply Cancel reply

You must be logged in to post a comment.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Primary Sidebar

Working articles

Future events

Past events

Training to improve media reporting on Muslims and Islam – funded by the European Commission (DG Justice) and held by the European Federation of Journalists.

Reading

Eliot Higgins – We are bellingcat

Cixin Liu – The dark forest

Virginia Postrel – The Fabric of Civilisation – How textiles made the world

“你是晚风渐息,星河若隐,一场小别离。
你是破晓清晨,灿烂眼中的光景。
你是时光轻轻哼唱,宛若星辉铺满小巷,黑白的琴键,闪着晨曦的光。
你是回忆与爱,叙旧的歌,只唱给我听。
你是心底的花,盛开在我的四季。
你是信纸上的彩墨,写着我喜欢的词句。
心中有了你,眼光绽放欢喜。”
——摘录

Voorwaar voorwaar!

Voer voor Vegetariërs

voorkomt voorzeker

voortgaande vervuiling

voortwoekerende volksziekten

voorspelt vreedzaam

voortbestaan van volkeren.

Wilhelmina Hendrika Schelhaas

Amsta De Werf Volunteering
Middle Eastern Culture Market
Beirut
Beirut
Beirut

In my utopian world, two professional categories are voluntary: journalists and politicians.

  • share 
  • share 
  • share 
  • share 
  • share 

Footer

Logo and Background Design made by Theo Veldema.

Digital transformation by Madalena Anjos.

KvK-nummer 75704692

BTW-identificatienummer

NL002508407B93

Press Art Boutique / Gabriel

0031.616.045.362 / gabriel@myrealeurope.press

  • Events
  • Europe
  • Netherlands
  • Romania
  • Contact

Copyright © 2022 · HARU Theme On Genesis Framework · WordPress · Log in