Victimă sau învingător în selecția naturală

Șanse de supraviețuire în caz de calamitate sau atac

John Withington în “Cele mai mari dezastre din istoria omenirii”, Editura Polirom, explică schimbările istorice determinate de erupții vulcanice, cutremure, inundații, uragane, epidemii, accidente aviatice, incendii, războaie și invazii. Unele sunt cuprinse în selecția naturală, altele în hazard, iar o parte semnificativă rămân la capitolul lăcomie și dictatură. Cu toții ajungem victimă în selecția naturală, dar avem posibilitatea să ne creștem șansele ca învingători.

Mulțumesc Primăriilor din Botoșani, Satu Mare, Galați, Bistrița, Zalău, Mangalia, Timișoara, Arad și Târgu Jiu pentru ajutorul privind documentarea în urma unei solicitări trimise prin e-mail. Primăria Ploiești încă mă așteaptă cu o hârtie și o adresă poștală (conform sistemului rusesc de evidență al populației). De aici pornesc primele șanse în cazul aplicării Legii 481/2004 și HG 862/2016.

Dacă la începuturi omenirea nu înțelegea fenomenele naturale și credea că jertfirea de fecioare sau copii le salvează viața, azi avem dezvoltate diverse tehnologii însoțite de proceduri privind adăpostirea în situațiile de pericol. De obicei, prevenirea apare după consumarea evenimentului deoarece scenariile din imaginație sau exercițiile de antrenament diferă de realitate când trebuie să te organizezi cu resursele disponibile și să stăpânești principalul dușman: panica. Putem spune că supraviețuirea de azi se datorează victimelor din situații precedente de la care am învățat cum să ne protejăm viețile. Din păcate nu este prețul corect însă face parte din ciclul evoluției prin care oricine poate fi afectat și dovadă sunt știrile cu violențe naturale din diverse părți ale Planetei.

În România momentul Colectiv a fost declanșator în revizuirea și actualizarea departamentelor de protecție civilă din cadrul Primăriilor, dar sunt diferențe între județe și dotări (administrația locală se ocupă și de aprovizionare cu alimente, apă, pături). Vă reamintesc că iarna (eveniment anual, lejer comparativ cu o calamitate) se apelează la armată, iar cetățenii care nu respectă regimul de prevenție și se aventurează în viscol sunt salvați pe cheltuiala bugetară deși ar trebui să achite personal costul propriei prostii. De asemenea la frontiera de Est a NATO (ce include și țara noastră) se organizează o linie de luptă cu Rusia. Aici trebuie să ne pregătim începând cu atacul chimic (tot mai preferat de Rusia în colaborare cu Siria) și bombardament (plăcerea Americanilor încă de la conflictul balcanic). Dacă vom fi victime sau învingători depinde mult de propria pregătire. Iată câteva detalii ce pot fi utile:

• caută zonele/clădirile prevăzute cu semnul internațional de protecție civilă (triunghiul albastru pe fond galben-portocaliu sau un A într-un cerc). Identifică chiar de azi cel mai apropiat adăpost și informează toată familia. În momentele de panică veți fugi fără să știți unde. Comunicarea convențională (telefonul, internetul) se va întrerupe.
• în caz de atac/dezastru chimic sunt prevăzute adăposturi civile cu ventilație specială și uși ermetice. Dacă ai ajuns aici nu te bucura. Filtrele pot lipsi pentru că sunt scumpe (patru mii de lei per bucată) și au valabilitate (indiferent că sunt utilizate sau nu) de șase luni. Adică cineva din Primărie este prevăzător, le cumpără și instalează din timp, comunică lista și capacitatea locațiilor persoanelor ce pot fi afectate. Da, ai ghicit, spațiul este restrâns și poate e bine să ne uităm la filmul 2012. Recomandare: masca de gaze (schimbă periodic filtrele). Nu aștepta să înceapă războiul și toată lumea să se îngrămădească la ele. Mai ales că suntem ispitiți de activități speculative.
• în caz de cutremur rămâi în apartament adăpostit în zona structurii de rezistență de preferat sub o masă, iar la inundație caută un loc înalt dacă e posibil la distanță de zona afectată. Identifică chiar acum zona de rezistență. Nu este tocul ușii.
• în caz de bombardament se utilizează adăposturile desemnate la care se adaugă alte spații aflate în proprietatea unor agenți economici sau instituții. De exemplu, parcările subterane, pivnițele, sălile de sport, subsolul bisericilor. În spațiile special dedicate accesul se face prin două metode: intrarea principală și gurile de canal aflate la o distanță ce permite utilizarea adăpostului chiar dacă clădirea s-a prăbușit.
• sunt orașe unde nu se pot organiza centrele de comandă din lipsa surselor alternative de alimentare cu energie (acumulatori, generatoare, panouri solare, etc). Inclusiv sirenele vor rămâne mute fără o priză. În caz de eveniment sunteți singuri.
• Timișoara deține un singur adăpost funcțional. Restul sunt diverse subsoluri în stare avansată de degradare.
• Adăposturile publice din Municipiul Arad oferă protecție pentru 6064 persoane conform alocării de un metru pătrat per persoană. Imaginați-vă panica și faptul că restul populației (până la 400 de mii) va utiliza “fondul privat realizat de operatorii economici și proprietarii de imobile” conform legii sau vor muri. Ca să înțelegeți ce înseamnă acest “fond privat” acesați link-ul în care se găsesc detalii despre studiul cutremurelor, zonele cu risc ridicat din Europa și recomandările în construcții oferite de unitățiile de cercetare ale Comisiei Europene. Sunt în continuare convins că Inspectoratul de Stat în Construcții, Urbanism, Amenajare Teritoriu din România colaborează strâns cu personalul ELSA verificând ca normele europene să fie aplicate atunci când dezvoltatorii imobiliari vând noile blocuri de locuințe sau când agenții economici deschid centre comerciale.
• Probabilitatea ca dezastrul/bombardamentul să te surprindă la locul de muncă este ridicată. Cine îți va salva familia și cum ajungi la geanta de supraviețuire? La asta răspunde angajtorul tău. Întreabă-l și de asemenea verifică chiar acum unde este cel mai apropiat adăpost/loc de adunare. Evenimentele din ultimii ani ne arată că și cele mai performate servicii din lume au nevoie de trei-șapte zile până reușesc să identifice victimile și soluțiile de salvare. Cum reziști în acest interval? De câte zile crezi că are nevoie Primăria ta până ajunge să te ajute dacă ești rănit sau deshidratat?
• Cumperi un apartament nou. Sunt prevăzute adăposturi de protecție civilă?

Alimentarea cu apă, gaz și electricitate se întrerupe. Cum te-a afectat ultima întrerupere? Dar dacă durează câteva luni până se reia furnizarea?