Șase luni. Sezonul turistic ce atrage familii din toată lumea, dar mai ales din nordul Europei, pe plajele insulei Creta. Toți în căutarea unei “aventuri” răspândită pe rețele ca să vadă cei rămași acasă ce frumos este concediul din acest an. Le sunt alături prin noul loc de muncă obținut la complexul hotelier deținut de un miliardar grec: car bagajele și patrulez zona deocamdată fugărind pisicile din restaurant. Sunt avertizat însă de noii colegi, că munca grea va începe cu primul grup de bețivi ce vor face scandal în piscină.
Dacă aveți o poveste de spus despre o experiență din Creta vă aștept la comentarii sau e-mail. Aici toată lumea te întreabă de unde ești, probabil pentru a întări una din etichetele generalizate privind caracterul uman. Întâmplarea mi-a scos în cale un grec doritor de conversație ce a fost fericit să împartă cu mine bucuria de a avea un prieten român, mecanic, stabilit deja de peste opt ani în Creta. Îl cheamă Dorel.
În următoarele luni voi încerca să cunosc oamenii, poveștile și problemele deja similare pe tot continetul European: corupția și scăderea economică. Impactul e atât de mare în zonă că proprietarul complexului refolosește până la uzură totală cartonul în care sunt oferite cheile electronice. Paradoxal aruncă mâncare oferită ca gustare de bun venit, cât să hrănească toată Africa. Și este un singur hotel. Reciclare nu există, de economie circulară nici nu interesează pe cineva. Scopul suprem: exploatarea turistului și a zonei.
Azi marea se agită, soarele a dispărut și plajele sunt goale. Mâine întreaga Grecie va declanșa o nouă grevă generală ce va afecta toate serviciile publice. Unii vorbesc de “trezire” alții se uită spre România ca exemplu. Momentan eu văd doar multă vorbărie înainte de orice activitate, dezbaterea fără final a celor mai mărunte teme și o atitudine din categoria se poate și așa cu influențe grave la capitolul igienă publică sau personală.
Pentru un plus de confort sau ambianță prețurile se dublează, iar prodsele autohtone se pierd în abundența celor de serie. Dificultatea vine și din neputința cu care grecii privesc abundența financiară a vizitatorilor ce de multe ori se consideră superiori vizitând o țară săracă. La cinci dimineața un tânăr blond încerca să găsească/oprească un taxi. (Și aici taximetriștii sunt la fel ca în România, dar fără Uber). Alcoolul îl provoacă la un echilibru dificil. Conversația începe natural curios fiind de ce am venit să muncesc în Grecia. Încearcă să-mi explice că el fără o diplomă universitară câștigă 60 euro/oră oferind asistență persoanelor dependente de alcool sau droguri. A susținut apoi că la el în Norvegia, cea mai bogată țară din lume, un absolvent câștigă doar 30 euro/oră.
Am găsit deja două românce și un moldovean, iar peste o săptămână vizitez Charma – fabrica locală de bere proaspătă, nepasteurizată.
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.