Siguranța aviației

Posibilitatea necondiționată de transport în cadrul spațiului teritorial al țărilor ce formează Uniunea Europeană este o condiție de bază a efortului comun prin care oamenii pot beneficia liber de muncă, vacanță sau educație. Oricum transportul aerian a devenit banal pentru o mare parte din populația lumii micșorând costurile, dar cu implicații noi în ce privește organizarea serviciilor și reglementarea furnizorilor. Prioritare rămân respectarea drepturilor consumatorilor și siguranța oferită indiferent că ne raportăm la atacuri teroriste sau problemele de sănătate ale personalului navigant.

În acest context ne reamintim de tragedia zborului GermanWings 9525 datorită căruia au circulat mai multe speculații privind capacitatea piloților, defecțiuni la sistemul de navigare sau un program de investiții redus integrat în ceea ce numim frecvent “low cost”. O reglementare legislativă are întotdeauna ca fundament documentarea în domeniul analizat astfel au apărut primele recomandări bazate pe raportul efectuat de Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (EASA).

Comisia Europeană având raportul EASA, concluziile anchetei independente condusă de Autoritatea Franceză de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației (BEA), va formula propuneri legislative concrete pentru îmbunătățirea legislației europene în domeniul siguranței aviației, dacă va fi necesar. Am speranța că specialiștii și Comisarul european pentru transport, Violeta Bulc, vor arunca o privire extinsă pe acest palier inclusiv la exemple precum zborurile Malaysia Airlines MH370 și MH17.

Revenind iată principalele propuneri din Raportul disponibil la finalul paginii:

– menținerea principiului “două persoane în cabina de pilotaj în orice moment al zborului” (creșterea costurilor poate fi împărțită între companie și clienți);

– piloții ar trebui să facă o evaluare psihologică înainte de a intra în serviciul unei companii aeriene (dacă privim în ansamblu, orice persoană ce prin natura activității profesionale are în răspundere viața altor oameni ar fi indicat să treacă de un asemenea test);

– companiile aeriene ar trebui să utilizeze un program pentru depistarea aleatorie a consumului de droguri și alcool (rămâne și principiul “cine supraveghează pe cei ce supraveghează” fiind posibil să fie afectați de aceleași probleme);

– ar trebui puse în practică sisteme de sprijin pentru piloți în cadrul companiilor aeriene ( aș include tot personalul navigant).

Legislația ulterioară nu le este de folos victimelor accidentelor. Familiile afectate de diversele tragedii sunt nevoite să parcurgă momente nedorite și neplăcute. O viață mai bună vine și din transportul mai sigur, reglementări riguroase și proceduri clare, controlul adecvat și diminuarea riscurilor posibile. Și viața mai bună o datorăm celor plecăti dintre noi prin astfel de situații.

germanwings-task-force-final-report