Bursele europene jurnaliști în dialog

Sursele de informare reprezintă baza de lucru a unui articol. Aprofundarea elementelor sau documentarea subiectului ce mai târziu formează conținutul este etapa vizitei de lucru. Reprezentanța Comisiei Europene în România le explică și prezintă prin programul “Bursele europene – jurnalisti in dialog” oferit celor interesați de tematica europeană.

În perioada 20-22 Septembrie 2017 am avut plăcerea să particip la discuții libere despre câteva din subiectele aflate în atenția oricărui european. Vă invit să adăugați întrebări ce vor fi transmise reprezentanților oficiali ai sistemului administrativ al Comisiei Europene și să regăsiți răspunsurile în articole viitoare.

Agenda propusă a fost următoarea:

Consiliul European pentru Cercetare.

Resursele științifice aflate în diverse stadii de dezvoltare vor aduce membrilor Uniunii Europene o evoluție semnificativă în ce privește sănătatea, durata de viață (ex. utilizarea nanoroboțiilor în medicină), apariția noilor industrii precum internetul lucrurilor și condiții sociale sporite într-un mediu curat. Rezultatele obținute sunt recunoscute prin premiile primite de cercetătorii ce pot aplica la diverse finanțări inclusiv pe teme umaniste. Este remarcabil ce se întâmplă la Cluj unde a ajuns o finanțare de 1,5 milioane euro sau numărul specialiștilor români din diverse instituții ale altor țări europene. Sunt eligibili toți cetățenii lumii chiar dacă sunt angajați ai unor companii private. Vă invit să observăm din această generozitate că Uniunea Europeană devine activă și vizionară în ce privește asimiliarea noilor descoperiri și exploatarea lor în beneficiul membrilor săi.

Anul european al patrimoniului cultural.

Pregătit pentru 2018, va atinge problematici din industrii diferite, cu accent pe valorile europene, educația cetățenilor și îmbunătățirea situației economice. Tehnologia poate fi creativă la fel ca moda sau activitatea artistică. Regiunile ce au înțeles aspectul cultural integrând diversitatea înregistrează rezultate pozitive ce pot fi analizate cu the Cultural and Creative Cities Monitor.

Oficiul European de Luptă Antifraudă – OLAF.

Această instituție independentă de restul structurilor europene acționează în principal pe baza sesizărilor primite, iar finalitatea unei anchete poate avea două aspecte: recomandări pentru autoritatea națională ce administrază fondurile europene primite sau recuperarea prejudiciului. Recuperarea se face de la bugetul național al țării beneficiare urmând ca autoritățile naționale să descurce intern situația financiară. Sintetizând, dacă un Minister sau o Primărie achită un studiu de fezabilitate sau valoarea unor contracte ce ulterior se dovedesc păguboase, Uniunea Europeană va recupera banii. Pentru detalii și legături către OLAF apasă acest link.

Competiția în Uniunea Europeană.

Piața Unică are avantajul eliminării granițelor și taxelor, dar devine sensibilă în fața diverselor alianțe economice dacă scopul acestora este să dezavantajeze un anumit producător. Libertatea de a deschide o afacere pe teritoriul Uniunii Europene se menține și prin competiție corectă indiferent de mărimea sau capacitatea financiară a entităților implicate.

Semestrul european.

Raportul de Țară măsoară îndeplinirea elementelor asumate benevol de fiecare membru al Uniunii Europene. Se urmăresc indicatori diverși ce exemplifică nivelul atins de țara respectivă și eventuale nevoi de ajustare. Țintele propuse fac parte integrantă cu Tratatele de Aderare și devin instrumente de presiune pentru clasa politică. În practică, decizia politică produce efecte economice reflectate în elemente ce trebuie să respecte criteriile din Tratate. Orice deplasare negativă a unui membru afectează toți membrii (ex. datoria Greciei) la fel cu instabilitatea guvernamentală (ex. România la șase luni după alegeri).

Uniunea Europeană și migrația.

Deschiderea unei noi rute la Marea Neagră, migrația economică aflată în concurență cu cea politică sau provocată de război, stabilitatea Balcanilor sunt teme ce capătă contur în planul general de asistență și securitate al Uniunii Europene. Se mențin disensiuni interne între membrii UE, garduri la granițe, tensiuni extremiste în alegerile naționale din diverse țări. Identificarea unei soluții ce respectă drepturile omului, șansa la o viață normală și pe termen lung, stingerea conflictelor teritoriale pentru a permite revenirea persoanelor pe teritoriul lor național ne vor scuti de plata unor viitoare fonduri de asistență Turciei și Africii. Traficul de persoane, pierderea vieții la momentul transferului între continente, asistența umanitară cu efecte măsurabile rămân direcții de permanentă îmbunătățire.

Schimbările climatice – politici europene.

Fenomenele meteo extreme au consecințe economice. Încălzirea planetei cu un singur grad produce astfel de fenomene. Bogăția resurselor începe să ceară un tarif tot mai ridicat când privim statisticile de poluare urbană. Acordul de la Paris strânge țările membre ale Națiunilor Unite chiar dacă America alege din nou să fie în discordanță. Companiile multinaționale înțeleg implicațiile și aderă la valorile de protecție a naturii chiar dacă guvernele preferă să rămână cu un pas în spate.

Fonduri europene regionale și de coeziune.

Rămâne un capitol de coerciție pentru diversele derapaje naționale sau regionale, dar mai ales o nebuloasă deoarece diferă capacitatea de înțelegere a rolului banilor din finanțările europene. De exemplu, rentabilitatea unei infrastructuri rutiere este dată de traficul prevăzut a se desfășura după investiție. Mai multe studii au arătat că România are nevoie de o singură autostradă, reglată geografic, conectată la restul Uniunii Europene. Orice altă inițiativă are sustenabilitate scăzută versus costuri inițiale și ulterioare. E bine să privim banii europeni și din unghiul viitorului sau să discernem partea economică de cea politică. Tot legat de transport în alte țări se trece la vehicule autonome (fără șofer) sau zburătoare (aflate în faze finale de testare). Fiecare țară își stabilește prioritățile și necesarul financiar. Aici e bine pentru partea cu independența însă investim într-o resursă limitată dintr-o lipsă de viziune.

Parlamentul European.

România are un rol determinant în Politica de Vecinătate cu statele de la granița Uniunii Europene. Din 16 țări vecine, pe teritoriul a 11 dintre ele avem conflicte calde sau înghețate. Zece sunt în Nordul Africii și Orient pentru care există programe umanitare de asistență precum Uniunea pentru Mediterana, colabărări cu organizații neguvernamentale sau alocații directe acordate refugiaților. Șase sunt în Est aducând țara noastră într-o zonă geopolitică cu ramificații legate de dominație și influență. Exemple de conflicte înghețate sunt Ucraina și Transnistria, iar o consecință nevoia noastră de a balansa între ajutorul american ce a desfășurat trupe și tehnică militară pe toată granița estică a Uniunii Europene și viitoarea armată europeană ce se bazează mai mult pe cercetarea militară și mai puțin pe trupe comune chiar dacă Germania încearcă să concretizeze.

Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană.

Domnul Jean Claude Juncker, șeful Comisiei Europene a confirmat în discursul despre starea Uniunii Europene că finalizarea Brexit-ului se va produce sub președinția Consiliului European deținută de România chiar mai mult prin propunerea ca primul summit cu 27 de membri să se desfășoare la Sibiu. Instituțiile diplomatice românești vor avea nevoie de susținere logistică, spații adecvate, coordonare precisă a evenimentelor și sporirea elementelor de securitate. Sunt provocări multiple, diversificate, aflate la o primă experiență. O parte din dosare sunt deja în atenția diplomaților din diverse ministere deoarece preluarea se face din timp, uneori cu un an înainte.

Trei zile pline cu dorința de a înțelege cât mai corect mecanismul de funcționare și instrumentele utilizate de sistemul administrativ al Comisiei Europene cu o conexiune către Parlamentul European și Oficiul European de Luptă Antifraudă ce este o instituție independentă politic cu activitate intensă și curând beneficiar al îmbunătățirilor legislative.

Vă îndemn să aprofundați temele europene după atractivitate și preferință deoarece deciziile economice și politice ale României se raportează tot mai mult la întregul continent.