Feminismul din Pakistan

Feminismul în societatea europeană se centralizează preponderent pe nivelul de venituri dintre genuri. Spre marginile continentului, cu accent în zona ortodoxă, se poate discuta și despre un nivel ridicat al violenței fizice și/sau psihologice în relația de cuplu. Drepturile femeilor sunt recunoscute legislativ chiar dacă aplicarea practică se lovește de multe ori de implicarea personală a angajaților din sistem. Feminismul din Pakistan trebuie mai întâi să obțină aprobarea de a exista și o face mai mult la adăpostul oferit de țări ce diferențiază rolurile sociale.

Zonele ce mențin ritualuri complicate și acces elitist, religie dominantă și instituționalizată sau se folosesc de impactul emoțional în societate în detrimentul analizei, vor tinde spre o izolare de tip academic inclusiv în societățile islamice. Tehnologia, viteza de transmitere a informațiilor, tarifele de călătorie accesibile claselor sociale inferioare, globalizarea, reconfigurarea venitului național prin transferul muncii către roboți și curentele culturale sunt câteva elemente ce erodează sistematic dominația masculină reprezentată de forme primitive precum Legea Talionului, Sfatul Bătrânilor, Anatema sau alte tradiții rămase din diverse surse precedente răspândirii creștinismului.

Doar că o îmbogățire culturală gestionată slab va pierde sufletele moderne aflate în căutarea Noului Adevăr. Țările tolerante cu diversitatea emigranților politici și sociali vor păstra pe termen lung și dominația economică. Overseas Progressive Pakistanis reprezintă genul de grupare civică ce nu și-ar găsi locul în societatea românească. Familia noastră tradițională este totuși la fel de ipocrită ca cea pakistaneză. Aceleași vicii cu violență similară, grad ridicat de analfabetism funcțional, lipsa resurselor educaționale în mediul rural, excluderea zonei rurale din distribuția resurselor administrative, bărbatul unic decident și totuși nu prea-i suportăm pe “indienii ăia” cu o țară de 193 milioane locuitori.

Acolo și aici, prin Europa și în lume, femeile își doresc o voce auzită de parteneri, familia extinsă și mediul politic-administrativ. Integrarea Femeilor din Pakistan în Societatea Olandeză a fost un exemplu de activitate organizată de OPP, dar limitată la propria comunitate și limbă, cu discuții fără finalitate exprimate într-un context lipsit de relevanță.

În ambele țări serviciile secrete sunt implicate în actul de guvernare, curtea supremă desfășoară activitate politică, un grup corupt organizează distribuirea fondurilor doar că banii lor nu vin doar de la Uniunea Europeană (eventual atunci când oferă alocații cu rol de a ține emigranții acasă) ci de la americani când au nevoie de un partener în zonă. Suplimentar, Pakistan se chinuie să scape de talibani și atentate, iar pentru detalii vă recomand cartea “Eu sunt Malala” de Malala Yousafzai în special fragmentul în care populația rurală săracă făcea donații celor ce mai târziu aveau să-i domine militar și religios. Destul de identic cu socialismul românesc actual.

Inclusiv “prietenia Rusiei” am cunoscut-o aproape la fel. Ne lipsește colonizarea englezească, dar suntem familiari cu cea germană.

Aștept să particip și la București la un seminar cu tema integrării femeilor pakistaneze în societatea românească. Poate după cel al femeilor Roma.