Uniunea Europeană în criza credibilitatii?

“Mai puțină aroganță și mai multe fapte” remarca făcută de Președintele Comisiei Europene Dl. Jean-Claude Juncker în cadrul unei conferințe disponibile aici, face trimitere la seria de crize care au pus la încercare unitatea țărilor ce alcătuiesc sau doresc să facă parte din Uniunea Europeană. Sunt menționate:

• criza euro din Grecia și riscul asociat;
• referendumul din Olanda și Marea Britanie;
• situația din Ucraina și Polonia;
• fluxul de refugiați și efectele economice;
• acordul Schengen, Dublin și libera circulație a persoanelor;
• scăderea șomajului și creșterea economică.

“Deci nu îmi fac prea multe iluzii pentru următorul an. Așa cum se întâmplă întotdeauna în Europa, lucrurile rămân complicate. Dar nu mă dau bătut. Refuz să accept gândul simplist că acesta este începutul sfârșitului Europei. Voi face tot ceea ce îmi stă în putință pentru a respinge, în primul rând, această idee și pentru a preveni apoi consecințele nocive pe care le-ar putea avea. Cu toate acestea, trebuie să recunosc că sunt uimit de numărul ridicat de rupturi, de diviziuni care au apărut deja în Europa sau care amenință să apară.” a declarat Dl. Jean-Claude Juncker, Președintele Comisiei Europene.

Mai mult sau mai puțin, din populism sau amenințare directă, tema refugiaților rămâne un declanșator al principalelor critici indiferent de tema abordată. Pentru a diminua efectele negative au fost luate măsuri ce ar trebui să înlăture pericolul terorist, dar în același timp să ofere un ajutor proporțional. Iordania și Liban sunt țări ce au primit 100 de milioane de refugiați, comparativ cu continentul European unde au ajuns doar peste 1 milion provocând diverse atitudini negative din partea unor țări membre. Așadar:

• Grecia a primit 1,3 milioane euro pentru 90 de dispozitive de ampretare ce vor fi instalate la toate punctele de frontieră inclusiv în insulele din Marea Egee de Est sau “punctele fierbinți” accesate frecvent de refugiați: Lesbos, Chios, Leros, Kos și Samos.
• amprentele vor fi incluse în sistemul de identificare al aplicantului la azil EURODAC unde va avea acces și Poliția sau Europol să verifice diverse tipuri de suspecți; dacă România se va mai confrunta cu grupuri de refugiați, teroriști, criminali, traficanți, ei vor fi introduși/verificați mai rapid. Să adăugăm aici și camerele de scanare oculară disponibile pe frontiera cu Republica Moldova și Ucraina (de fapt o scanare facială; am avut ocazia să le văd personal la Albița și aștept ocazia pentru Ucraina).
• extinderea la cetățenii non-UE a sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare ECRIS ce permite autorităților judiciare să primească informații despre condamnările penale anterioare pronunțate în alte state. De exemplu dacă un cetățean român este condamnat în Amsterdam atunci autoritatea juridică din Olanda va informa imediat autoritatea din România despre faptele comise, iar informația va fi stocată în sistemul românesc astfel încât dacă același cetățean este condamnat în Italia aceasta va avea acces la detalii privind infracțiunile din țara de origine și din alte țări. Un fișier separat va include condamnările din spațiul Uniunii pentru cetățenii din țările ce nu aparțin spațiului comunitar.

Legat de noile măsuri comisarul european pentru justiție Dna. Vera Jourova a declarat:“Atacurile de la Paris din luna noiembrie au confirmat nevoia urgentă de a asigura o cooperare judiciară mai solidă între statele membre. ECRIS este un instrument important de combatere a infracționalității transfrontaliere. Astăzi propunem îmbunătățirea sa, pentru a asigura un acces mai ușor la condamnările cetățenilor din afara UE. Judecătorii, procurorii și polițiștii vor dispune de mijloace mai bune de cooperare, pentru a garanta securitatea tuturor cetățenilor.”

Europa se pregătește pentru “Primăvara Refugiaților” oferind securitate sporită propriilor cetățeni și posibilitatea dovedirii rapide a calității solicitării de azil pentru persoanele din alte țări. În același timp vor fi atinse și activitățile ilegale desfășurate de diversele grupări organizate ce acționează transfrontalier. Rămâne de văzut gradul lor de eficiență împreună cu depășirea unei crize a credibilității acțiunilor comune. Impactul economic va avea un efect major având în vedere fondurile alocate țărilor de origine al conflictelor generatoare de refugiați, securizarea granițelor pe două fronturi cu tipuri diferite de presiune (Mediterana și Ucraina), dar și impunerea de controale ce aduc un cost de 55 euro per fiecare camion staționat la graniță în condițiile unui trafic anual de 57 milioane de curse.